Reminiscente de Tudor Arghezi Vin. iata-le, tot de la sine, Frinturile toate spre mine, Farime stirbite si-ntregi De lucruri pe care de-abia le-ntelegi.
Aceasta ora e atit de tirzie incit pare
ca-si sprijina fragilitatea pe boturile ascutite ale ogarilor.
Nimic nu e real - dar ce e adevarat ?
Poate aceasta lume de nichel care nu-mi seamana.
Poate aceasta tristete care nu-mi seamana.
(Poate aceasta ora de noapte intinsa ca un git de
pasare sub cutitul cald al macelarului.)
Dar ce e adevarat ?
Nichel, nichel, cit mai mult nichel
in apropierea dumneavoastra !
Uneori dragostea revine ca amintirea fratelui mort
intr-un razboi disperat si absurd.
Nimic nu e real - urla aerul alunecind pe
linga mine. invirtind mecanismul, biela, manivela
un soare albastru isi sprijina in iarba
mecanismul absurd, biela, manivela. Nimic nu e real.
Nici aceste ore de noapte congelate cu grija pentru alte secole.
Nichel, nichel, cit mai mult nichel
in apropierea dumneavoastra ! Nimic nu e real.
Nichel
nichel, cit mai mult nichel.
Pune poezia Nichel pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.