Pierderea cunostintei prin cunoastere de Nichita Stanescu Pentru ca tatal meu si pentru ca mama mea, pentru ca sora mea mai mare si pentru ca sora mea mai mica, pentru ca diferiti frati ai tatalui meu si pentru ca diferite surori
Sufletule, iata stihuri fara chip, Fara sunet si fara de raspuns, De pulbere si de nisip. Primeste-le, murmura-le. Cuviincios m-apropii iar de tine Fiindca ma tem si findca te-am vazut Salbatec si nelinistit. Dau adapost subt un acoperis cu mine Lui Dumnezeu si marilor minuni. Cum as putea sa nu ma-nfricosez?
Le-am rupt sa curga fara sir,
Metanii deslinate,
Horbote, petice, borangicuri, frunze.
As incerca sa stam din nou la soapta
Dupa ce dansurile s-au oprit
Si a tacut orchestra.
Vreau sa vorbim in graiuri desfacute.
Si, dezlegind cuvintul de cuvinte.
S-alegem intelesurile pe sarite.
Alt'data am grait in stihuri incaltate, Croite masurat si-mpodobite. Am ostenit sa-mi fie strinsa limba in coturni Si vreau s-o las sa umble de acum desculta.
Pune poezia IATA, sufletule pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.