Sonet

Vezi toate poeziile poetului
Dupa Michelangelo



Stiu sa citesc in fata ta curata
Tot ce cuvantul meu nu poate spune.
Privindu-te, descatusat de lume,
Se urca sufletul spre cer si i se-arata.

Multimea, clevetind cu josnicie,
Vinovateste propria-i simtire.
Insa iubirea mea n-are clintire,
Ramane-ntreaga, nazuinta-mi vie.

Frumosul izvoraste din fantana
Eterna-a indurarii totodata
Cumintii, priccpandu-l, iti dau mana.

Nici alte roade, nici dovezi coboara,
Din cer mai limpezi.
Cine te exalta,
Urcand isi simte moartea mai usoara.

Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Sonet pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani