Fantana

Vezi toate poeziile poetului




Pe cararea inflorita, care duce la fantana,
In stergar si in catrinta, merge-o sprintena romana;
Ea la brau-i poarta furca si la san un pruncusor,
Cu gurita lui lipita de al laptelui izvor.

Nevastuica trece iute, torcand lana din fuioare
Si sucind fusul vartelnic ce-o atinge la picioare.
Pasarelele-mprejuru-i zbor voioase si cantand,
Ea zambeste si tot merge, pruncusoru-i sarutand.
Iata,-ajunge la fantana, s-acolo se intalneste
C-un drumet din lumea-ntreaga, care lung la ea priveste,
Apoi cumpana o pleaca, apoi scoate la lumina
Si vecinei sale-ntinde o cofita, alba, plina.
Romancuta multumeste, sufla-ncet peste cofita
Si cu apa ne-nceputa uda rumena-i gurita;
Iar drumetul dupa dansa bea, fugarul isi adapa
Si se jura ca pe lume nu-i asa de dulce apa.



Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Fantana pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani