Poetul zilei
Mihai Eminescu
(1850 - 1889)

435 Poezii
3 Doine
2 Sonete
1 Teatru
2 Cantece
3 Balade
8 Proza
1 Ode
1 Hore

Poezia de azi

Gradina furata de pasi
de George Constantin


Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

Cautare avansata



































Pastorul intristat

Vezi toate poeziile poetului



Un pastor tinar, frumos la fata,
Plin de mihnire, cu glas duios
Cinta din fluer jos pa verdeata,
Subt umbra deasa de pom stufos.

De multe versuri spuse cu jale
Uimite toate sta imprejur:
Riul oprise apa din cale,
Vintul tacuse din lin murmur.

Cit colo turme de oi frumoase
Se raspindise pe livejui
Si ascultindu-l iarba uitase,
Patrunse toate de mila lui.

Ciinele numai mai cu durere
Stind linga dinsul, cata in jos
Si ca s-aduca lui mingiiere,
Glas citeodata scotea milos.

Eho, ce zace de om departe,
Il auzise din loc ascuns;
Si cu suspinuri de greutate
La toata vorba ii da raspuns.

Viu linga dinsul, patruns de mila



Si cu blindete il intrebai:
"Tinere, spune-mi, nu-ti fie sila,
Ce foc, ce chinuri, ce ginduri ai?

Viata voastra necazuri n-are:
E simpla, lina, fara dureri,
Si-n toata lumea nici o suflare
Ca voi nu gusta multe placeri.

Voa natura va este data;
Cimpii si codrii voa zimbesc;
Vinturi si riuri voa arata
Cum curg de dulce, cum racoresc.

Soarele inca voa ravarsa
Lumina dulce, tot cu senin,
Si cerul iarasi mila isi varsa
Spre fericire voa deplin."

El cu suspinuri atunci raspunse:
"Frate, se poate vrun muritor
Oricit sa n-aiba dureri ascunse,
Fie pe scaun, fie pastor?

Orice viata supusa zace
Subt patimi grele mult mai putin!
Soarta nu lasa pe om in pace
Cu multumire a fi deplin.

Precum nu-nceata de vint suflarea
Nici catre cringuri, nici pe cimpii;
Asa nu-nceata nici turburarea
De multe patimi catre cei vii.

Adevar, slava, cinste, putere
Sau bogatie eu nu doresc.
Acestea toate drept o parere,
Drept nalucire le socotesc.

Dar mai puternic, greu a supune
Orice simtire, simt pe amor,
El, izvor dulce de-ntristaciune,
Lesne aprinde foc tutulor.

Iubesc prea dulce o pastorita
Cu chip prea dulce, prea dragalas;
Pentru ea numai simt neputinta,
Pentru ea numai sint patimas.

De linga mine ea cind lipseste,
Natura n-are nimic frumos;
Sufletul tare mi se mihneste,
Orice privire e de prisos.

Si drept aceea a tinguire
Fac sa rasune fluerul meu,
Lasind si turma in napustire,
Varsind si lacrimi din ochi mereu".


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Pastorul intristat pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani