Sarpele

Vezi toate poeziile poetului



Aidoma cu apa alunecos si verde,
Iesit din lutul galben, din pietre si dudau,
Se cuibarise-n prunduri lumina sa-l dezmierde,
Nestiutor de bine, nevinovat de rau.

Vechi voievod al lumii cu varsta grea de stanca.
Domnea semet in zale de solzi peste nisip ;
Venit din noaptea lumii nu-si scuturase inca
Nici roua de pe ganduri, nici visul de pe chip.

Simtind cum se preface prin chin si naruire,
Scapa din asprul cleste al trupului vargat,
Si ametit de vraja din tainica-nnoire, innaparlea pe prunduri un sarpe-nverigat.
Despotmolit ca gheata din aspra-ncatusare,

Se cufunda in raze si se urca-n senin
Si nu stia el singur in marea lui visare
De se umplea pe-ncetul cu soare ori venin.
La fel de gol, de verde si unduios ca apa,
Plutea, idee pura, in sanul caldei firi,
Cand l-a zarit un paznic, si-l cioparti cu sapa.
Zvarlit din slavi in carne cu crancene zvacniri,
El n-a stiut, si-n somnu-i lupta sa se adune.
Catandu-se-n tarana faramele s-aleg,
Si pana ce amurgul s-a stins ca un taciune,
in fiece frantura s-a zvarcolit intreg.



Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Sarpele pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.





Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani