|                                               | 
                    
                    
                      | 
					  					    | 
                    
                    
                    
                      
                                                | 
                    
                    
                      Umblind pe drumuri lungi si nebuloase   V-am cautat cu ochii de lumina   Ca sa va spun ca zarile-s manoase   Ca ziua departarei e senina. 
Eu am al marei vaet in cuvinte   Si freamatul padurilor de brad :   Tacerea mea-i ca piatra de morminte   Si cintul meu vapaile din iad. 
in dar, eu va aduc ecou de vinturi   Ca soaptele iubitilor ascunsi;   O taina-a nestiutelor paminturi   Din lumea celor vesnic nepatrunsi. 
V-aduc cascadele de vis si de gindire   Din spuma lor sa va ziditi palat; imbratisati de dor si de-nfratire   Sa locuim sarac si imparat. 
Sint sfisiat de lupta : insa, iata   Eu scinteiez de zaua triumfarii ;   Multimea fi-va iar incununata   Din rasarit - cu florile cintarii. 
Vorbise astfel sufletelor multe 
Un trubadur trecind printr-o cetate ; 
Dar il amenintara brate ridicate, 
Si nimeni n-a mai stat ca sa-l asculte.
 | 
                    
                    
                      | 
                                              | 
                    
                    
                                               Pune poezia Cintarile rasaritului   pe pagina ta  
                        Adauga link pe pagina web a site-ului tau. 
                         
                         
 
Poezii despre:
  
 | 
                    
                    
                       
                         |