Elegie profana

Vezi toate poeziile poetului



Inchid un car mortuar cu fiecare fila.
La sfirsitul convoiului infioara-te adevarata,
Astazi lacrima din adine nu se arata,
Doar clopotul boltii suna o stea de mila.
In livada noptilor ochii legau rod,
Misterul ca o poama cadea intre cuvinte,
Pentru tine fruntea e lasata-n goluri
Ca intre castele istovitul pod.
Despletiram iedera lunii reci
Pina la miezuri virgine de cint,
Si a fost linga fagaduitul pamint
Prea religioasa trezirea ca sa nu pleci.
Deasupra uitatelor oglinzi
In cari uniti ne-am uimit sa fim,
Doliul clipelor vei sti sa-l prinzi ;
Guvine-se incet sa le acoperim.
Poate banuind in care silaba exist,
De departe, tu, cu mihnire cuminte,
Vei depune atit : coroana fierbinte
A buzelor,
Ga un laur linga rindul trist.


Comentarii

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)



Pune poezia Elegie profana pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:
PrimavaraToamnaIarnaIubireBucurieViata
FloriBoalaSinguratateFricaScoalavezi mai multe
Politica de confidentialitate



Copyright 2021 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani