O buna lectura de Ion Luca Caragiale Oricine citeste literatura romaneasca - se intelege, originala - si se intereseaza de mersul ei trebuie sa ramana izbit de un fenomen curios, particular literelor noastre. Pe cand in toate literaturile moderne versurile reprezinta in totalul productiei o minima parte, in literatura noastra proportia este rasturnata: trei sferturi din ce se scrie la noi sunt versuri.
Nocturna poetului veghe Era peste larguri deschisa Ga luna fugara-n furtuni.
in toga de talazuri, Euxinul Ridicat in picioare de crivat Venea pin-la geticul prag al colibei Dureri sa-i citeasca pe tabla de ceara
Spre saturnalica Roma pluteau
in stoluri de tristii,
Alean si chemare
Trecind peste diguri de trestii.
Mai singur ca linia zarii Pastreaza pecetea finalului : O frunte in zori de plecare, Pe-un umar surpat in tacere, O pata de lacrimi uscate, Plinsul lui Celsus Albinovanus.
Spre-al poemelor jar,
Dintre falcile frigului
Cu greu mina-si trage.
La usa-n prelungi tinguiri de troiene,
E-un roi de nisip din viespar de vintoase
in straie de fosnet si umbra S-apropiau oameni. Le simte strafulgerul ochilor buni ; Un miros de capre, un abur de linte l-aduce nadejde in ziua de miine.
Pune poezia Exil pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.