Frunzele cad si e racoare
Vantul umed ameninta tacerea
Eu stau pe banca-n plina ploaie
Si-ti talmacesc in gand privirea.
Cand te-am vazut intaia data
Tu la inima mi-ai picat
Caci tu nu esti ca orice fata
Iti spun cu sufletul curat
Am sa rup din floarea vietii
O petala sa-ti aduc
Ca sa stii tu zana draga
La tine cat tin de mult
Din cate stele sunt pe cer
Tu pentru mine esti luceafar
Caci am incredere si sper
Ca nu zic asta sa ma apar.
Si ploaia se opri usor
Vantul imi vine-n ajutor
Ma i-a in unde pana-n munte
Ma vede marea ca licoarea
Apoi ma-ndeasa pan-acasa
Si deodata simt ca mor.
|