Poetul zilei
Mihai Eminescu
(1850 - 1889)

435 Poezii
3 Doine
2 Sonete
1 Teatru
2 Cantece
3 Balade
8 Proza
1 Ode
1 Hore

Poezia de azi

Gradina furata de pasi
de George Constantin


Citeste Poezie completa
 

 

 

Ghicitori
Povesti
Top 40 poeti
Top autori

 

Cautare avansata



































VIATA LA TARA- AUTOR, MARIANA CARDEI

Vezi toate poeziile din albumul ZORI SI ASFINTIT





FANY

Si-a cusut zestrea pe panza de paianjen, ca-n povesti,
Inganand cantece tandre, si punand flori la feresti.
Dar i-a fost furata toata, tot ce poti s-agonisesti
Tata insa a consolat-o, c-o iubea cum nu gandesti.

Si-au facut rostul impreuna, au facut o casa.
Ca sa aiba copilasii ce-i mai bun la masa
Au sadit pomi fructiferi, vie, flori frumoase,
Au avut catel in curte si pisica-n casa.

Ochi vioi de caprioara, parul negru matasos,
Fata-i este luminata de un zambet radios.
Sprintena si mladioasa e maicuta mea
Pe toti trei mult ne iubeste si ne ingrijeste.

Astazi Fany a pregatit feluri de bucate
Asortate cu bun gust si cu vin udate.
Multe fructe, inghetata, chiar si o cafea
Pentru tata, ca ii place sa o bea cu ea.

Dupa masa fiecare isi vede de treaba lui.
Mama deretica-n casa, dar cu gandul e hai-hui.
Oare la ce se gandeste mama mea frumoasa,
Poate la sotul iubit care nu-i acasa?

Pe nepoate le-au iubit, ca noi, fiecare,
Cate-o floare am sadit in gradina mare.
Cand gatesc pentru ai mei, ma gandesc ca toate
Astazi sunt doar amintiri, vii si minunate.















VASILE

Vasile bucovinean de-a lui obarsie,
Cu ochii verzi ca de jad, plin de bonomie.
E istet si chiar placut intr-o conversatie
Uneori frumoasa-i gura batea campii cu gratie.

La un bal de ofiteri, o-ntalni pe Fany
Si-pe loc o indragi, c-asa-s baietanii.
N-ar fi vrut s-o piarda el pe cenusareasa
Ce regina balului fusese aleasa.

N-a durat prea mult Vasile sa se hotarasca
Si in sat o nunta mare sa se pregateasca.
Hore, sarbe saltarete, mirii au dansat un vals,
Vinu-n rubinii cascade veselindu-i pe nuntasi.

Unii ii priveau cu pica, tot succesul repurtat
Ce? Ea nu putea s-aleaga dintre ei, un alt barbat?
Fany l-a ales pe el, chiar de nu era bogat
Ca i-l adusese soarta, chiar la Coslugea in sat.

In Ardeal, chiar la Joseni au plecat in vara,
Fara nici un mic regret, dragoste de tara.
Muntii i-au primit cu drag si i-au ocrotit



De seceta care-n tara atunci a venit.

Si de-atunci pana la moarte au fost impreuna,
Au avut copii, nepoate si o viata buna.
Le-au vazut crescand pe ele, ca salcamii infloriti
Ce puteau sa-si mai doreasca ca sa fie fericiti?























CISMEAUA

Dintr-un deal semet de-argila
vine apa de izvor
si se scurge printr-o curna
in uluce - susurand usor.

Apa limpede si rece,
parca-i gheata-n miez de vara,
se prelinge ca un sarpe in
dereaua seculara.

Satu-ntreg alimenteaza
tot ce-i viu e adapat
si plimba gaste si rate
- un canal adevarat.

Ale satului fantani
cu ciuturile inverzite
stau in cumpana asteptand
sa fie golite.

Apa lor este salcie
si pe nimeni nu imbie;
doar pe seara gospodina
isi uda cu ea gradina.

Iarna isi cerne zapada
peste satul linistit
impodobind si cismeaua
cu cristale de argint.

Mai sunt cateva cismele
dar ceva mai mititele





HORA-N SAT

Inainte de culcare,
spre zile de sarbatoare,
toti flacaii satului
se aduna-n vatra,
matura si uda locul
ring de dans sa-l faca

Duminica dupa masa
rand pe rand s-aduna
sa gaseasca muzicanti
de hora sa puna.
O armonica micuta,
uneori o muzicuta
sau chiar un acordeon
se posteaza lang-un fluier
sau o toba,
ca intr-un salon.

Sosesc fete-n fuste albe,
fote negre cu margele,
ii cusute cu arnici si
marame stravezii,
insotite de-a lor mame
si de tati cheflii.

Se avanta-n dans baietii
si incing o sarba
praful sa-l batatoreasca
fetele sa cucereasca.
Se prind apoi iute-n hora
fetele subtiri
si danseaza-n centrul horei
viitorii miri.

Scaune cu trei picioare
asezate-n semicerc
oihnesc batrani si mame
ce-n comentarii se-ntrec.

Noi copiii profitam
si le cerem bani
sa cumparam inghetata,
floricele, acadele, secherasi
din zahar tras in siropuri aromate,
roz, albi, galbeni, verzi si rosii,
- o paleta de culoare -
indicand gustul ce-l are

Catre seara fiecare,
multumit in felul lui,
fura sau da sarutare
frumoasei sau junelui.
Se retrag incet spre case
doar cand intra Luna-n nori
ca-i asteapta a lor mame
uneori pana spre zori



































CLACA

In casa bunicilor va fi claca mare,
bunica se pregateste ca de sarbatoare.
Ma trezeste si ma smulge din a mele vise
Cu figura-i luminoasa, parca nu dormise.

Cozile bunicii poarta salbele cu cocosei
ce scot clinchete discrete sub basmaua ei.
Si miroase tare bine a izma si busuioc
sau poate a iasomie ca-i poarta noroc.

Eu ma uit in ochii ei cu unde albastre,
si gandesc ca este zana fericirii noastre.
Fugi nepota si-i anunta pe vecinii mei
ca-i asteapta Costea iara, la claca diseara.

Buna coace acum pe vatra placintele dobrogene,
scoate vinul si il pune in urcioare, la racoare
Ea mai scoate din firide nuci, caise si stafide;
ziua trece-n zbor si seara s-aduna vecinii

Caiere de lana alba prinse-n furci, parca imbie
fusul firul sa il toarca in spirale de magie.
Barbatii curata harnici porumbul de pe stiuleti
si mai trag cate o dusca devenind mai vorbareti.

Costea le canta din fluier si unii mai sugubeti
vor sa-i sperie c-o masca jucand umbre pe pereti.
Multe lampi si felinare noaptea lumineaza
pana tarziu - catre ziua - cand munca-nceteaza.

Bunicii sunt fericiti fiindca treaba buna
au facut ai lor vecini la claca impreuna.
Au muncit si s-au distrat si placinte au mancat,
vinul i-a inveselit au cantat si-au dantuit









LANUL DE GRAU

Sub albul imaculat
graul germineaza
si apoi va rasari
o splendida oaza.

Iata, lanul a-nverzit,
dantuiesc paunii,
"o s-avem recolta buna!"
asa spun batranii.

Seara vantul lin adie
facand valuri in campie,
spicele pline de floare
se mladie cu lentoare.

Cand se ivesc zorile,
mici lacrimi de roua
ajuta spicul sa creasca,
chiar daca nu ploua.

Paiul suplu s-a-naltat,
boabe cresc in noapte
si foarte curand
vor fi spice coapte.

Soarele a poleit
holdele-n carate,
aur galben stralucind,
din zori pana-n noapte.

Si natura generoasa
flori gingase a plantat
facand din covorul galben
un tablou pictat.

Rosii maci, cicoare albastra,
rapita si sunatoare,
neghina, condurii doamnei,
prinos de culoare.

Calul l-am inseuuat
si-am pornit in goana
aripi parca ne purtau
spre a zarii geana.

Taranii culeg recolta,
o pun in hambare,
va fi hrana natiunii,
maine-i sarbatoare!









































ZI DE VARA

M-a trezit sarutul tau
dis-de-dimineata,
hai, grabeste-te iubito,
Soarele se-nalta!

A plouat aseara,
ceru-i mai senin,
plecam pe racoare
fanul sa-l cosim.

Coasele le-am ascutit
de lucesc in soare,
apa-n fedeles am pus
si-n paner mancare.

Injugat-am la car boii
totu-i pregatit,
vom munci din zori
pana-n asfintit.

Vantul face valuri, valuri,
in otava verde,
uita-te! un iepuras
ce in lan se pierde.

Fiecare-si are coasa
gata pregatita
si parcela lui cea verde
toata-n flori gatita.

Coasa fasiie si iarba
in cascade-i la pamant,
un parfum divin inalta
o boare de vant.

La amiaza Soarele
este-n bolta cerului
si trimite fierbinti raze
pe intinsul campului.

Noi pranzim, ne odihnim,
cu apa ne racorim
si mai facem cate-o gluma
sa ne veselim.

Catre seara strangem fanul
si incarcam carul,
boii trag in jug alene,
praful urca-n valuri.

Facem un popas
si boii-i adapam la cismea,
ne spalam si noi cosasii,
in uluc, alaturea.

Ne asteapta-n prag bunica
cu placinte si cu vin,
ne zambeste si ne-ndeamna
sa ne odihnim.

Ma adori, ti se citeste
gandul in privire
stiu, va fi o noapte calda
plina de iubire.




















Pune poezia VIATA LA TARA- AUTOR, MARIANA CARDEI pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.






Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani