Noi nu mai suntem de mult tineri
Doar un strop de ploaie calda
Noaptea sufletele scalda
Ca-ntr-un basm cu sfanta Vineri
De ce vreti sa fiti straina
Intre cei care firesc
Tac si va compatimesc
Pentr-o nestiuta vina?
Si pe strada si la piata
Vor vorbi o alta limba
Si revolta asta schimba
Rostul omului in viata
Veti simti lacrimi fierbinti
Puntile care se rup
Ca va iese sufletul din trup
Pentru dorul de parinti
Un vecin de palier
Un postas, un politist
Doamne, cat va fi de trist
Universul de stingher!
Tara, doamna e o brazda
Ce ne-a fost data de sus
Si voi mergeti in apus
Pentru ce? Sa stati in gazda?!
Stropul asta de tarana
Pe care-l lasati in urma
Maine-n inima va scurma
Si-o sa plangeti iarasi pana,
Va veti revedea copila
Intr-un plai batran un faur
Ingerul cu par de aur
Si o dragoste subtila
Nu-i nevoie de mult fler
Si nici muzica de Liszt
Ca sa vezi cat e de trist
Daca nu ai locul tau sub cer
Doamna, sufletul ramane
Unde odihnesc stramosii
Geana aurorei rosii
Unduind, leagana grane
Si va vor umbla prin vise
Intrebandu-va de ce
Ati lasat sa-alunece
Stalpii de la paraclise?
Si-o sa plangeti si-o sa vreti
Sa va nasteti iar romanca
Unde fiecare stanca
Aminteste despre geti!
|