Arde ziua peste poate
Aerul ca un cazan de smoala
Ca si umbra se rascoala
Cat mai poate sa inoate
Nicaieri o boaba de racoare
Sugestia n-ajuta la nimic
Se depune zatul in ibric
Lancezeala taie din vigoare
Bazaie tantari in jurul fetei
Nici un vant prin ramuri nu adie
Lumea intreaga pare adormita. Si e
vai de cei ce ies la secerisuri, bietii!
Ei strang recolta tarii in hambare
Niste eroi! Dar nu-si dau seama
Iar la impartire vor primi doar zeama
Din partea domnilor cu stare
|