in cetatea veche cu liberti 
ingenunchez iubito sa ma certi 
cu ochii tai albastri, suferinzi 
ingenunchez iubito sa ma vinzi 
cand frunzele coboara tavalug 
si se grabesc spre propriul lor rug 
 
am trecut multime de izvoare 
care spala lumea de pacate 
sufletele noastre impacate 
am sa le port cu mine catre mare 
 
in cetatea veche cu liberti 
astept iubito sa ma ierti 
acelasi sunt dar nu ma recunosti 
in noi se razboiesc atatea osti 
fara sa stie vremea de solstitiu 
cand suna goarna pentru armistitiu 
 |