poetului Petrus Andrei
-------------------------
Draga domnule colega
Am primit, jos palaria
Cronica pe cand chindia
Taia valea spre Telega
Un cocor dinspre Puiesti
A facut escala-n Vlasca
bucuriilor. Si basca
Un parfum din vechi calesti,
Mi-a patruns adanc in cuget
Dorul dupa alte lumi
Neputintele cand nu-mi
Regasesc tihna din suflet
Si-am stat astfel de voroava
Cantec de vioara dulce
Pana-au mers ca sa se culce
Stele si matrozi pe nava
Meditez de-atunci intruna
Cate mintea nu cuprinde
Sufletului doar merinde
Noaptea cand rasare luna
Poate ne-am mai intalnit
Printre alte lumi in zbor
Toate dorurile dor
Adevarul e un mit!
Dragul meu coleg, surprins
Observatia sagace
Numai omul care tace
O remarca intr-adins
Si pe puntea asta noua
Cu blazonul la catarg,
Cap compas un punct in larg
Sa taiem oceanu-n doua!
Drept aceea imi si mut
Orizontul si speranta
Cum spunea si doamna Banta:
Zbor, inseamna azimut!
Si ma leg inca dator
Cumintel ca un scoler
Ori prin truda, ori prin fler,
Treptele sa le masor
Vine vremea sa inchei
Un buton care-mi lipseste
Daca stiu ca la Puiesti e
Un Andrei cu multe chei
|