Imi caut pricini fara rost
Si n-am cu cine sa ma cert
Pentru trecutul meu anost
Si viitorul meu incert
E searbad totul imprejur
Drumurile trec pe langa mine
Astept osanda ca un fur
Dezbaterea juratilor cat tine
Fiecare trage la un jug
Si cand puterile il lasa
In carnea lui se-aprinde-un rug
Cu flacari albe de melasa
De unde vin? Si cine sunt?
Ce za ma tine intr-un lant
Cand nici un vant, nici un avant,
Nu mai ajunge la Bizant?
Pe care cronica-afectiva
Se scriu si sterg atatea nume
Cand totul tine de-o eschiva
Si de-un secret ascuns anume?
M-as razboi cu fiecare
Dar singur contra lumii-ntregi
E-o tragi-comica eroare
Ce-a dus la esafod si regi
Iar tintele-s inselatoare
Scadentele vin mai devreme
De parc-anume o eroare
Naste la randul ei, dileme
Ca fiecare-ntr-un alt fel
Isi vede propriul sacrificiu
Si cand ramane fara zel,
Se pierde anonim in viciu
Citesc in mine ca-ntr-o carte
Pe care-a scris-o un strain
De care astazi ma desparte
Un fratricid: al lui Cain!
Ca toate au un pret de cost
Precum o renta viagera
Cum fermenteaza un compost
Sa-ngrase solul dintr-o sera
La fiecare varsta omul
Alearga dup-un ideal
Da-i pune-n cale metronomul
Un munte,-o vale sau un deal;
Cu ce-oi fi eu mai bun ca altul
Ce-si duce traiul intr-o crama?
Ne-a zamislit, e drept, inaltul
Si amandoi dam mortii vama
O paine si-un pahar cu vin
E multumit: nu vrea mai mult
Cotidianul lui tumult,
Nu stie cat e de putin
Isi arde darurile sale
La foc marunt si fara zel
Si-l duce viata tale quale
Cum duci de zgarda un catel
Atata doar ca nu se-ntreaba
Ce va fi dincolo de maine
Si-si toarce firul fara graba
Pan-la bucata lui de paine
Ma lupt cu morile de vant
Galeata vietii mele-i sparta
Se scurge vlaga in pamant
Cu toata forfota desarta
Zadarnic sa intrebi ghiocul
Ce cale trebui' sa urmezi
Ca nici eroarea, nici norocul
Nu-i mai salveaza pe aezi
Si nu e nici un neajuns
Marunt, atunci cand nu-l poti trece
O taina doar de nepatruns
Face izvorul sa nu sece.
|