Iarna draga, de ce esti asa-ndelung intunecoasa? 
Te rugam fii blanda, nu te mai napusti asa geroasa 
Ca toti pruncii stau vioi cu coatele la geam sa vada 
Cum de fulgii la intamplare zburda-n larga zare  
Si coboara anevoiosi pe a vantului carare 
Unul langa altul se aseaza aliniati ca intr-o parada 
Pentru a ridica asteptata lor zapada 
Cu acelasi gand voios, an de an ei mai asteapta 
Mosul in prag rezemat de un toiag sa bata  
Cioc, cioc,cioc de n-o uita pe la ei a zabovi  
Sania in drum, langa a lor fereastra o poticni  
C-o veni si-o dezmierda, voie buna a porni 
Jucarii in sac s-aduca si cu ele a trandavi. 
MR 
 |