Stea trista de Stefan Augustin Doinas Cazand din cer, lucefcrii-n cascada trecura peste trupul tau, iar tu curata ai ramas ca o zapada prin care umbra doar un cantec fu.
Peronu-ngust si ros de ploi acide
E pustiu de ieri de la amiaz'
In sala de-asteptare e tacere
Si toti pivesc un punct comun.
De ieri incerc sa le explic,
Un lucru simplu de-altfel
Ca trenul ce-l asteapta toti
Zacea in statie fara roti;
In viata nu-i asa usor
Sa stai prin gari si sa trezesti
In oameni dragul de-a trai
Desi toti au rotile cu ei
E greu sa-i faci sa inteleaga
Ca fara ele, TRENUL,
N-o sa mearga!
Pune poezia Viaţa pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.