| De-o dimineata, parca doua, Ceva imi este de mirare,
 Se-aude frunza cum tresare
 Cand se alinta-n zori la soare
 Margaritarele de roua (!)
 
 Si-un greieras, ca dupa nunta,
 Pierdut aiurea pe islaz,
 De suparare si necaz
 Ne-avand o clipa de ragaz
 Din scripca lui abia mai canta,
 
 Iara in plopii de la gara
 Sub mieluseii albi de nori,
 Un card, agale, de cocori
 Se-ngana cu privighetori
 Facandu-i parca de  ocara ;
 
 Insa aud osii de care
 Si zarva mare peste vii.
 Din maini tesute-n flori de ii
 Coboara iz de razachii
 Spre ale teascului izvoare !
 
 Dar ce sa mai intreb prorocii (!)
 Caci mi-au ajuns ochii s-o vada
 Pe Marioara prin ograda,
 Innumarand, pusa pe sfada,
 Ca tot nu ii ieseau.bobocii !
 
 Valeriu Cercel
 
 |