GROZEA VORNICUL

Autentificare

Parola?  Creare album poezii Publicati poeziile online. Ultimele adaugari "Sa-mi spui..." Introspectie in inalt Antiprimavara A fi (actor pe scena vietii) Fara (uni)forma Total autori 184

Iar prin lungul apei, prin dumbravi, s-arata, Pasa, pe tacute, o mareata-armata: Armia lui Rares, domnul laudat. Luna p-a lor cale raze-a semanat. Ungurii cu spaima somnul dulce lasa Si la datorie fiecare pasa... La lumina stelei, cei armati s-opresc... Din ambele taberi, bravii se privesc.
Lupta-ncepe cruda: buciumele suna, Caii lor necheaza, vaile rasuna. Zorile se scalda p-azurul ceresc, Pe armele rosii de sange-omenesc, Dar lumina spune cetelor maghiare Ca numai prin fuga pot afla scapare.
Zapoliu aude cu placere vie... La moldavii nostri pasa-n bucurie. Cheama capitanul care-a comandat; Tinde mana dreapta si l-a sarutat. Apoi da lui arme rari si pretioase, Aur ii ofera si sageti frumoase.
Grozea, capitanul, armele-a primit: — "Iau eu arcu-acela la luptasi dorit, Dar auru-ti, doamne, nu mi se cuvine. Domnul Petru Rares m-a trimis pe mine Sa sfaram vrajmasii intr-acest rezbel Numai pentru stima care-ti poarta el."


Autor: Dimitrie Bolintineanu
Poezia GROZEA VORNICUL de Dimitrie Bolintineanu