Reminiscente de Tudor Arghezi Vin. iata-le, tot de la sine, Frinturile toate spre mine, Farime stirbite si-ntregi De lucruri pe care de-abia le-ntelegi.
De boala de care sufar
Nu se moare,
Ci se traieste
Substanta ei este chiar eternitatea,
Un fel de cancer al timpului
Inmultindu-se din sine fara oprire.
E o boala impecabila,
O suferinta perpetua ca o vocala de sticla
Laminata in vazduhul asurzitor,
O cadere
Careia, numai pentru ca e fara sfarsit,
I se spune zbor.
Pune poezia Zbor pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.