Treisprezece ani de Adrian Maniu Am sa pomenesc ultima primavara Treisprezece ani au trecut, Ar fi prea mare povara Sa scriu chiar toate cum s-au petrecut.
In freamat padurea aduce orgele
Unei imparatii inchisa-n sertarele vantului
Intre cer si pamant crepusculul
E presat ca o floare intr-o carte
Acum ramurile au devenit sulite
Care strapung pana la sange pulpa departarilor
In tarcul cerului a aparut turma de stele
Printre care luna e cioban
Innoptarea se aseaza pe buze ca un flaut
Din care fug pasarile de cristal ale cantecului
Pe oceanul cuvantului au ancorat visele corabii
Sangele e o floare pe care ti-o ofer s-o porti la butoniera.
Pune poezia Pe insula cu Ilarie Voronca pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.