Stau in camera intunecata
Unde toate-s mute toate dorm
Stau si ma gandesc la lumea care pleaca
Stau si ma gandesc si nu mai dorm.
Ma gandesc la Eminescu
Stinsa stea intr-un mormant
Vesnic va fi Eminescu
Un luceafar dintr-un bulgar de pamant
Invaluit i n violetul lui de plumb
Bacovia-i in gandurile mele
Si-l vad in turnul inaltimilor de plumb
Plangand cu lacrimile mele.
In labirintul care ma-nconjoara
Nu pot sa ma gandesc decat la Blaga
Muta lebada ce in vazduhul negru zboara
In vazduhul pur si inca plin de vlaga.
Astfel trece noaptea cea batrana
Pui timizi de vraja se trezesc
Tot cu mine sunt cei din tarana
Sunt cu mine, vreau sa ii trezesc. |