Chip de inger in trup de demon arunca flacari de rupere asemanare
Trecut insangerat nascut in speranta moarta afla precar lume vie
Albie de gandire abrupte inalta in noaptea,steagul linistii nori
Si dupa asfintit de dusa libeertate apune in umbre de triste ganduri.
Asteptand mare de infinit pacat isi duce rasuflarea pe treapta de nesiguranta
Si cu toate fiintele demonice isi spulbera nesast de placere
Ridicand privirea spre stele,Cerul ii arunca lacrima de durere
Si-i spune ca tot ce este alcatuit are sa dispara fara urma de libertate.
In ceas de prielnic dor moare amintindu-si pentru ultima data
Clipe de ramas trecut ii asigura durere neincetata si suspina,
In cuget fremator cu mizeri elixiruri de viata dandu-i pumn de dus gand.
Si liniste se aseaza totdeauna aruncandu-i un strop de pacat
Il ia si-l pune in islaz de credinta sperand in trecuta viata
Sa-l ia in chip de inger in trup de demon savarsindu-i extaz de dorinta
Inmormantat in abis de intunerica durere,sa uite de linistea ce-i acopera sufletul si-l duce in campie de frumoasa dorinta. |